Cumva, intamplator sau nu, de fiecare data cand trag linie, cel mai bine pe fundal suna albumul asta: Dj Krush - Zen. Iar de data asta simt ca titlul mi se potriveste ca o manusa! Pe scurt, in 2015 am invatat sa fiu zen, sa ma bucur mai mult de tot ce mi se intampla, sa traiesc mai mult in prezent, fara sa neglijez viitorul. Am continuat sa-mi fac planuri, dar am si acceptat mai usor atunci cand ele nu s-au materializat. Blessing in disguise pana la urma, nu?
Spuneam la un moment dat ca am sa vorbesc despre psihologia pozitiva pentru ca de-aici a-nceput shift-ul de perspectiva. Imi propusesem intr-un 2014 tarziu sa imi schimb atitudinea vis-a-vis de... viata-n general. Asa ca m-am pus pe treaba; am o lista de recomandari bune de tot:
Positive Psychology Coursera
Positivity -
The power of now -
stau alerta 24/7 sa nu cumva sa pierd doza asta de motivatie si dorinta de a schimba lucruri. E obositor, dar satisfactia e infinita.
Stiu ca am ales sa ma lupt cu morile de vant si anul asta, dar a fost o alegere asumata. Pe de alta parte, au fost situatii care m-au luat pe nepregatite si pe care nu aveam cum sa le influentez. Incepusem prin iunie o serie a unor emotii puternice; am simtit ca e necesar sa discut despre prietenie si distanta. Ultimele doua postari planuiam sa se invarta in jurul ideii de pierdere si fericire.
Ulterior am decis sa nu vorbesc despre pierdere. Inca invat foarte multe la capitolul asta si cumva simt ca e mult prea personal sa dau macar hint-uri. E un gand cu care eu inca nu m-am impacat si pe care inca mi-e greu sa-l accept sau sa vorbesc despre el. Ultimul subiect al seriei avea in vedere fericirea. Fericirea aia pe care o imparti cu un singur om si pe care o traiesti alaturi de el. Din nou, am simtit ca vreau sa pastrez sentimentul asta intr-un cerc restrans, sa fie doar pentru noi si sa-l crestem impreuna. Iar acum simt ca momentum-ul a trecut si nu as mai transmite acelasi mesaj. N-ar fi just fata de fericire, as denigra-o desi n-are nicio vina.