Cred ca e relevant sa incep articolul asta prin a spune ca primele randuri le-am scris in decembrie 2015. Ideea o aveam de-atunci, cumva axata doar pe un anumit subiect, iar ulterior s-a extins asupra tuturor lucrurilor pe care le traiesc si le experimentez in momentul asta.
Momentum.
M-am convins ca lucrurile care trebuie sa ti se intample ti se vor intampla la momentul si locul oportun. M-am convins ca sunt lucruri care-ti sunt predestinate si asupra carora e foarte greu sa intervii. M-am convins in ultima luna ca exista karma si ca actiunile noastre se intorc in favoarea sau impotriva noastra la un moment dat. M-am convins ca traind in prezent e cea mai buna terapie pentru absolut orice neplacere si ca fiecare eveniment trebuie asimilat din plin, cu bune si rele. M-am convins ca totul e trecator si ca nimic nu va dura o vesnicie, nici lucrurile bune, nici cele rele. M-am convins ca destinul poate fi ghidat, dar caile principale sunt imposibil de redirectionat.
Ce vreau sa spun este ca optimismul atrage optimism si o stare pozitiva. Simt ca-n ultima luna am fost intr-un roller coaster nebun, in care am tot urcat pan-am atins punctul culminant. Asta traiesc acum. E momentul meu in care totul e exact cum si unde-ar trebui sa fie, in care toate planetele s-au aliniat si toate notele s-au urcat pe-un portativ doar ca sa-mi cante mie piesa preferata. E momentul in care simt si-mi vad evolutia pe toate planurile. E ca si cum as fi iesit din corpul meu si privesc un film bun. Am nimerit momentumul potrivit. N-as vrea sa spun ca timpul ar trebui sa se opreasca. N-as vrea sa stopez masinaria asta care merge intr-un ritm nebun spre taramuri si locuri necunoscute. Prefer sa-mi imaginez ca ma duce spre un taram idilic, iar lupta e pe jumatate castigata. Trebuie sa imbratisez "noul" si sa nu-mi mai fie teama de el, de fapt, sa nu-mi mai fie mie teama sa-mi las personalitatea la vedere. Pana la urma, momentul asta n-o sa-l mai am niciodata, iar atunci de ce nu m-as bucura de el la extrem?!
Uite, vezi? Asta invat eu de la tine. Sa ne bucuram de ce avem acum si nu de ce vom avea. Viitorul e incert, lucrurile care urmeaza sa ni se intample sunt deja batute-n cuie, iar noi putem doar sa gonim sau sa franam atunci cand credem de cuviinta. Sa nu ne mai supra analizam toate actiunile si toate deciziile. Azi-noapte am franat brusc. Am pus stop destinului doar pentru o clipa ca sa pot digera momentul in ritmul meu. A fost momentul meu de glorie, momentul in care m-am lasat victima tuturor sentimentelor astea frumoase. Am respirat adanc, iar prin vene am simtit doar fericire si implinire.
Momentum. Ce momentum minunat :)
